Etapa 3 / 2014 (ianuarie – decembrie 2014)
Evaluarea vulnerabilitatii fondului construit si a celei socio-economice
Rezumatul etapei
Obiectivul etapei se refera la evaluarea vulnerabilitatii urbane in situatia de risc seismic.
Vulnerabilitatea reprezintă probabilitatea unui element expus unui hazard, in cazul acesta cutremurele de pamant, de a fi afectat în urma producerii acelui hazard. Vulnerabilitatea este elementul care poate micşora efectele unui risc, iar cunoaşterea temeinică a vulnerabilităţii unui spaţiu urban – indiferent de scara de analiza: oraş, cartier sau clădire, sau indiferent de tipul elementului analizat – de mediu, al fondului construit sau al vulnerabilitatii sociale, reprezintă premisa minimizării riscului. In cadrul acestei etape a proiectului, ca urmare a reducerii drastice de fondurilor alocate cercetarii, obiectivele s-au restrans la evaluarea vulnerabilitatii fondului construit si a celei socio-economice. Aceste obiective au fost indeplinite in totalitate la macroscara orasului, pe baza datelor de recensamant 1992, 2002 si 2012, cat si prin cartari si analize de detaliu efectuate in centrul orasului.
Aspectele inovatoare pe care le aduce etapa 2014 a proiectului se refera la aplicatiile multicriteriale implementate in analize spatiale de vulnerabilitate socio-economica si a metodelor analitice in cazul fondului construit.
Metoda analitică utilizată în cadrul proiectului pentru estimarea probabilității de afectabilitate a clădirilor este Improved Displacement-Coefficient Method (I-DCM). Aceasta a fost aleasă ca urmare a rezultatelor bune demonstrate anterior în aplicarea pentru București (Toma-Dănilă et al., 2014) și, de asemenea, din cauza faptului că este o metodă recentă, apreciată internațional (Lang et al., 2012) și utilizată în cadrul Sistemului de Evaluare în timp real a Pagubelor generate de un cutremur pe teritoriul României, în cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului. În vederea analizei riscului seismic în baza metodei I-DCM a fost utilizat software-ul open-source SELENA (SEismic Loss EstimatioN using a logic tree Approach), dezvoltat de către Institutul Norsar din Norvegia. Ca date de intrare au fost folosite scenarii pentru cutremurul din 4 martie 1977, bazate pe înregistrări reale, si date de vulnerabilitate pentru cladiri de la Recensamantul 2011-2012 si din 1999.
Rezultatul arata că procentul cel mai mare al clădirilor avariate ar putea fi nu atât de mult în centrul Bucureştiului (deşi procentele sunt însemnate şi aici), cât în zone mai apropiate de periferie, cu un profil constructiv caracterizat printr-un număr mai mare de clădiri joase. In concluzie, ne putem aştepta la pagube foarte apropiate de cele din trecut (lucru chiar foarte credibil, judecând şi după faptul că peste 373 de clădiri expertizate individual dintr-un total de 2563 clădiri vechi sunt deja încadrate în clasa I de risc seismic – PMB, 2014). Faptul arata că deşi au fost adoptate anumite măsuri de reducere a riscului, reflectate şi în proiectarea noilor clădiri, fondul locativ rămâne vulnerabil şi îmbătrânit.
Un alt aspect de noutate al etapei 2014 se refera la analize spatiale multicriteriale si decizionale la nivel de oras si pe centrul istoric.
Cel de-al doilea obiectiv major al etapei s-a axat pe analize de vulnerabilitate socio-demografica si economica din perspectiva datelor istorice si actuale de recensamant.
Transformarile pe care spatiul bucurestean le-a inregistrat dupa anul 1989 arata o adancire continua a directiilor incepute dupa Revolutie. Situatia de la recensamintele realizate incepind cu anul 1992 marcheaza schimbarea multor aspecte sociale care au condus la dezvoltarea unui profil social dinamic. Indicatorii folositi pentru a surprinde starea populatiei, pe baza datelor ultimului Recensamant, au urmarit indici socio-demografici si de locuire, conform metodologiei descrise in Armas si Gavris, 2013. Ca o concluzie generala se mentine starea de degradare a majoritatii populatiei, concentrate in continuare la nivelul marilor ansambluri de locuinte, cu o tendinta de acutizare a discrepantelor sociale.
Raport_sintetic_2014.pdf